Postul Paștelui din acest an începe pe 23 februarie și se încheie pe 11 aprilie, acoperind 48 de zile calendaristice (aprox. 6 săptămâni plus Săptămâna Mare). Articolul documentează obiceiuri locale din mai multe comune ale județului Arad — Covăsînț, Păuliș (inclusiv Păulișul Nou), Secusigiu, Chișineu Criș, Sânicolaul Mic, Șepreuș, Șimand și Macea — și citează monografii publicate între 2010 și 2013 (de ex.
Editura Mirador 2010–2012, Editura Gutenberg Univers 2013). În multe sate postul era respectat strict: în prima zi (luni) femeile spălau oalele cu leșie și foloseau de atunci doar veselă de post; mâncărurile erau preparate cu „oloi” (ulei de dovleac).
Duminica lăsatului de carne sau Lunea curată marchează trecerea — obiceiuri includ schimbarea vaselor, participarea la Denii și absența nunților și a jocurilor pe toată perioada postului. Comunitățile germane din Păuliș organizau anterior un „fasching” de 3 zile (duminică, luni, marți) ca ritual de lăsare a postului.
Prima sâmbătă din Post era legată de Sân Toader: se fierbea colivă și se făcea pomenirea morților; pe parcursul postului, mulți credincioși țineau post mai ales miercuri și vineri, iar Vinerea Mare era pentru unii o zi „seacă” (fără mâncare și apă până după apus). Printre obiceiurile pentru copii se numără fabricarea de „cocoși” din porumb și jocuri tradiționale la „Dâmbă”, iar pasca se lua frecvent de la biserică.
Descrierea se bazează pe monografii și relatări locale, reliefând persistența unor practici, chiar dacă ele sunt astăzi mai puțin frecvente.
